Găsește BPM-ul online — fără upload, cu curbă de tempo

Aruncă o melodie — și tempo-ul se desenează pe toată lungimea. O melodie constantă e o linie verde dreaptă, un semn sigur că BPM-ul se ține. O melodie cu BPM variabil — o dublă live, rubato, prog, un bridge la jumătate de tempo — o va arăta, iar în loc de un singur număr îți dă un interval cinstit, nu te minte. Treci cu cursorul oriunde — citești timpul și BPM-ul în acel punct. Porțiunile roșii înseamnă «aici nu mă crede» — exact cinstea pe care detectoarele de «un singur număr» o sar.

Tempo-ul trăiește în octave: 70 BPM se citesc la fel de curat ca 140, iar 140 ca 280 — fiecare dublare cade pe același beat. Aceasta e cea mai mare sursă de citiri greșite de BPM. De aceea instrumentul arată variantele la jumătate (½×) și dublu (2×) ca butoane — o singură apăsare mută calculul spre ceea ce auzi.

O hartă aproximativă — melodiile reale rătăcesc, iar un gen «lent» la jumătate de tempo se poate citi dublu. Ia-o ca o verificare a octavei, nu ca lege.

Fragmentele fără tobe, cu timp liber, înregistrate live, cu variații mari, sau foarte scurte nu au un puls constant de care să se agațe — iar o melodie care chiar își schimbă tempo-ul nu are un singur BPM. Curba arată unde se mișcă; afișajul arată «tempo-ul variază» cu un interval, în loc să inventeze un număr. Iar când nici atât nu ajunge, Tap tempo — câteva bătăi până la un BPM de lucru.

Făcut de o trupă, pentru cei care fac muzică. Fiindcă tot ești aici — ascultă muzica noastră, sau trece un mix gata făcut prin instrumentul de mastering și metrul LUFS. Pregătești un set? La tempo adaugă tonalitatea melodiei din detectorul de tonalitate (tonalitate + cod Camelot, aceeași analiză fără upload). Iar odată ce BPM-ul e cunoscut, calculatorul de delay îl transformă în milisecunde — duratele drepte, punctate și în triolet pentru toate notele.