Schimbă tonalitatea și tempoul unei melodii online — fără upload
Pitch și tempo
Fără upload. Nimic nu părăsește browserul.
Mulțumim că folosiți instrumentele noastre gratuite!
Noutăți despre instrumentele noastre gratuite, pe e-mail. Fără spam. Dezabonare oricând.
Schimbați tonalitatea unei melodii fără să-i atingeți viteza — sau încetiniți-o fără să-i scadă tonalitatea. Cele două slidere sunt independente: aici e tot trucul, și totul se întâmplă în browser. Nimic nu se încarcă pe server, fără cont, fără coadă — aruncați un fișier, învârtiți butoanele, ascultați pe viu și descărcați rezultatul în WAV, MP3 sau M4A.
Încetiniți o melodie ca s-o învățați
Fluxul de exersat, cel pentru care chitariștii și pianiștii chiar ajung aici:
-
Aruncați melodia (sau luați una de-a noastră, ca să încercați mai întâi cum merge).
-
Alegeți o viteză de studiu: 75% e punctul ideal pentru a scoate un solo, 50% pentru pasajele de-a dreptul blestemate.
-
Tonalitatea rămâne pe loc — încetinirea NU coboară intonația piesei, așa că puteți cânta peste ea în tonalitatea originală tot timpul.
-
Urcați viteza treaptă cu treaptă: 75 → 85 → 100. Memoria musculară iubește scările.
Magnetofoanele și vinilul nu știau să facă asta — mai lent însemna mereu mai grav. Despărțirea timpului de înălțime cere o adevărată chirurgie a semnalului (time-stretching), și exact ea se învârte aici sub capotă.
Schimbă tonalitatea, păstrează tempoul
Direcția opusă: transpuneți o melodie fără s-o faceți mai rapidă sau mai lentă.
-
Vocalistul are nevoie de bază cu 2 semitonuri mai jos — gata, tempoul nu se mișcă.
-
Coverul dumneavoastră stă mai bine cu un semiton mai sus — mutați +1 st și grooveul rămâne exact unde era.
-
Reglajul fin trăiește în căsuța de cenți: o piesă înregistrată la A=432 Hz se află la circa −32 cenți față de standardul A=440 — readuceți-o la loc fără să atingeți nimic altceva.
Pitch-ul e limitat la ±12 semitonuri — o octavă în fiecare direcție. Dincolo de asta nimeni nu mai cere muzică, ci sound design.
Semitonuri ↔ procente
Când e nevoie chiar de comportamentul cuplat, în stil magnetofon (înălțimea și viteza mișcându-se împreună), puneți ambele slidere pe același factor. Conversia — un semiton e ×21/12 ≈ 5,95%:
| Deplasare | Factor | În procente |
|---|---|---|
+12 st |
×2,000 |
+100% |
+7 st |
×1,498 |
+49,8% |
+5 st |
×1,335 |
+33,5% |
+3 st |
×1,189 |
+18,9% |
+1 st |
×1,059 |
+5,9% |
−1 st |
×0,944 |
−5,6% |
−3 st |
×0,841 |
−15,9% |
−5 st |
×0,749 |
−25,1% |
−7 st |
×0,667 |
−33,3% |
−12 st |
×0,500 |
−50% |
Clasicul truc de petrecere din tabel: un vinil tăiat pentru 45 de rotații și pus pe 33⅓ merge la ×0,74 — cam −5,2 semitonuri. Acum se vede de ce toate editările slowed + reverb stau în acea zonă tulbure de tonalitate coborâtă.
Cinstit despre artefacte
Time-stretchingul e chirurgie, iar chirurgia lasă cicatrici. Mișcările moderate (tempo 75–125%, pitch în limita ±5 st) sună curat pe aproape orice material. La extreme — tempo de 20%, ±12 st — așteaptă-te la o textură mâzgălită și „apoasă”, mai ales la voce și la mixurile dense: algoritmul (WSOLA, time-stretching în domeniul timpului) trebuie să inventeze sau să arunce multă informație din forma de undă, iar în DSP nu există prânz gratis. Toba rezistă cel mai bine, vocea solo se plânge prima. Previzualizarea e pe viu — dacă sună prost, se aude înainte de descărcare.
Făcut de o trupă, pentru cei care fac muzică. Dacă tot sunteți aici — ascultați și muzica noastră. Îți trebuie mai întâi tempoul melodiei? Detectorul de BPM desenează toată curba de tempo; iar un mix gata făcut poate trece direct prin instrumentul de mastering.
Întrebări frecvente
Încetinirea unei melodii îi schimbă tonalitatea?
Nu — în asta constă tot rostul instrumentului. Tempoul și înălțimea se procesează independent: încetiniți o piesă la 75% și rămâne în tonalitatea originală, așa că puteți cânta peste ea fără să vă reacordați instrumentul. (Dacă VREȚI tocmai căderea cuplată în stil magnetofon — puneți ambele slidere pe același factor, iar tabelul «semitonuri ↔ procente» de pe această pagină face calculul.)
Fișierul meu se încarcă undeva?
Nu. Decodarea, previzualizarea pe viu și randarea finală rulează toate în browser — fișierul nu părăsește dispozitivul, fără cont și fără coadă.
Cât de mult pot deplasa tonalitatea?
±12 semitonuri (o octavă în fiecare direcție), plus o căsuță de cenți pentru mișcări fine, precum corecția A=432 Hz → A=440 (circa 32 de cenți). Avertisment cinstit: dincolo de aproximativ ±5 semitonuri vocea începe să sune „prelucrată” — asta e fizica time-stretchingului, nu un bug de reparat din setări.
De ce la valorile extreme sunetul e „apos” și mâzgălit?
Time-stretchingul trebuie să inventeze formă de undă (la încetinire) sau s-o arunce (la accelerare). La valori moderate cusăturile nu se aud; la 20% tempo sau ±12 semitonuri devin textura dominantă, mai ales la voce și la mixurile dense. Toba suportă cel mai bine. Previzualizarea pe viu arată cinstit ce va ieși, înainte de descărcare.
Fișierul descărcat are aceeași calitate ca previzualizarea?
Același motor, randare mai bună: descărcarea se randează offline din audioul original decodat, la frecvența lui nativă de eșantionare — NU e o înregistrare a fluxului de previzualizare. WAV — fără pierderi, 24 de biți; MP3 (320 kbps) și M4A (AAC 256 kbps) se codează din această randare.
Ce formate pot deschide?
WAV, MP3, M4A/AAC, FLAC și OGG — tot ce poate decoda browserul, plus un decodor de rezervă încorporat pentru cazurile exotice.
Comentarii
Încă nu există comentarii.